Vignette de La Cluj

Reîntoarcerea: pregnantă, anunțându-și importanța bine definită, de parcă cuvântul în sine ar fi fost subliniat de două ori cu stiloul. Dar deși se poate pipăi cuvântul, Clujul meu greu se lasă constrâns de marginile paginii. Incerc totuși să-l culeg din firimituri, de dragul reîntoarcerii (subliniată de două ori cu stiloul). 

Covorul din sufragerie este in mod indiscutabil același, multicolorat și țesut din toate experiențele noastre comune, de nu-știu-cât timp. Continui să adaug câte un fir de experiență marelui proiect genealogic de fiecare dată când vin la bunica, îmi pică din buzunare și le scutur din păr când umblu peste el.
După-masa se face absorbție de Vitamina D în bucătărie, în mod preferabil cu ochii închiși și creștetul încălzit de soarele care se alintă trecând prin perdelele de voal. Am putea numi-o grădina de iarnă, și să adăugăm un strop de tărie într-un păhărel de cristal prin care să treacă lumina.
În bibliotecă este o poză cu Tata în formă de copil, altul dar tot același. Nu departe de copilul Tata, Bunica stă pe fotoliul verde, lângă veioză și îmi amintesc cum aproape șoptea sfaturi de dragoste și de viață, când aveam nevoile de ele.
Ce înseamnă toate lucrurile astea?
Cum am spus, țesutul vieții, o dantelă foarte laborioasă și foarte fină…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s